Sărbătoarea Sfântului Ilie la Saint Rémy

Pelerinaj francez la Schitul de la Stânceni, marți 25 iunie / Pèlerinage français au skite de Stânceni, mardi 25 juin

Ca în fiecare an, pelerinajul organizat de către Ictus-Voyages, însoțit de către Marie-Gabrielle Leblanc, istoric de artă, și Georgeta Iuga, etnograf și iconograf român, a făcut o oprire la schitul de la Stânceni, îmbălsămat, în acest sezon al anului de mii de flori.

Sfânta liturghie a fost celebrată de către pr. Cornel, capelanul schitului. După un timp dedicat explicării fundării și vocației schitului, precum și iconografiei bisericii, grupul a luat parte, cu mare plăcere, la masa servită, cu devotament, de către Simona și Doina.

În acest an, biblioteca schitului s-a îmbogățit cu cartea cu dedicație din partea Mariei-Gabrielle Leblanc, Copilăria lui Hristos, în artă, Téqui, Paris 2018. În acest grup, Brigitte (însoțită de soțul ei, Serge), nepoată a surorii Maria, carmelită la Saint-Remy, decedată în 1993, a avut bucuria și emoția să o revadă pe Maica Eliane, novicea mătușii sale care a fost maestră de novice la carmelul din Nancy, înainte de participarea sa la fundarea mănăstirii Sfântul Ilie!

Așteptăm următorul grup din partea Ictus-Voyages, la 1 octombrie, de sărbătoarea Terezei de Lisieux, a cărei relicvă se află în altarul bisericii schitului.

&&&

Comme chaque année, le pèlerinage organisé par Ictus-Voyages, accompagné par Marie-Gabrielle Leblanc, historienne de l’art, et Georgeta Juga, ethnographe et iconographe roumaine, a fait halte au skite de Stânceni, qui embaume en ce temps de l’année de mille fleurs.

La Divine Liturgie fut célébrée par P. Cornel, aumônier du skite. Après un temps d’explication sur la fondation et la vocation du skite, sur l’iconographie de la chapelle, le groupe a partagé joyeusement le repas, servi avec dévouement par Simona et Doina.

Cette année, la bibliothèque s’est enrichie du livre avec dédicace de Marie-Gabrielle Leblanc, L’enfance du Christ dans l’art, Téqui, Paris 2018. Dans ce groupe, Brigitte (accompagné de son mari Serge), nièce de sœur Marie, carmélite de Saint-Rémy décédée en 1993, aeu la joie et l’émotion de revoir mère Éliane, novice de leur tante qui fut maîtresse des novices au carmel de Nancy, avant de participer à la fondation du monastère Saint-Élie !

Nous attendons le prochain groupe d’Ictus-Voyages le 1^er octobre en la fête de sainte Thérèse de Lisieux dont une relique se trouve dans l’autel de la chapelle du skite !

Pèlerinage du pape François en Roumanie du 31 mai au 2 juin 2019 / Pelerinajul Papei Francisc în România, 31 mai-2 iunie 2019

Peut-être devrais-je prendre exemple sur le Pape François qui présente positivement tout ce qu’il a vécu, non par aveuglement, mais par souci de donner un message d’espérance ? N’étant pas tenue à la réserve diplomatique du Pape, puis-je oser quelques remarques sur des points moins positifs pour espérer une avancée ? Voici quelques impressions qui ne relatent pas la richesse de toutes les rencontres qui ont lieu, en particulier à Iaşi avec les malades, les familles ou encore à Blaj avec les roms.

La présence du gouvernement et en particulier du président Klaus Iohannis, luthérien, et de sa femme Carmen, catholique, a été très forte. Ils ont été présents tant à l’aéroport de l’arrivée à Bucarest qu’à celui du départ à Sibiu, mais aussi, outre la réception officielle au palais présidentiel Cotroceni, à la rencontre avec le patriarche Daniel à la Cathédrale nationale, à la messe de la cathédrale catholique de Bucarest, à la Divine Liturgie de Blaj. Le premier ministre, Viorica Dăncilă, avec de nombreux autres ministres, a été présente samedi tant à Şumuleu qu’à Iaşi.

La télévision roumaine a couvert tout le pèlerinage du Pape et a transmis d’autres films sur lui.

La présence de nombreux roumains sur le parcours du pape pour l’acclamer a été remarquable et il n’y a pas eu de manifestations contre lui, comme on pouvait le craindre après celle du 25 mai à Bucarest, qui a réuni une cinquantaine de moines fanatiques avec une ridicule diatribe de l’ancien maire de Cluj.

La participation du rabbin Shaffer, ainsi que celle du mufti, tant à la réception de Cotroceni qu’à la cathédrale nationale, qu’à la Liturgie de Blaj, méritent d’être soulignées. L’évêque luthérien de Sibiu Cristoph Klein était présent à l’aéroport de Sibiu au moment du départ du Pape. De même, à chaque rassemblement, était notable la présence d’évêques catholiques des deux rites.

Le pape François, âgé de 82 ans, a supporté le programme intense de ces trois jours d’une manière extraordinaire, qui montre combien il est porté par l’Esprit pour être messager de la Bonne nouvelle dans le pessimise ambiant.

Rencontre avec l’Église orthodoxe roumaine

La courte rencontre personnelle entre le Pape et le Patriarche Daniel a-t-elle pu aborder le dialogue épineux de la relation entre l’Église orthodoxe et l’Église gréco-catholique? Cf. https://romania.europalibera.org/a/de-ce-l-a-l%C4%83sat-patriarhul-daniel-pe-papa-francisc-cu-m%C3%A2na-%C3%AEntins%C4%83/29974932.html

La cérémonie à la cathédrale nationale essayait de concilier les revendications d’orthodoxes fanatiques et la nécessité de répondre à la générosité de l’Église catholique envers la diaspora roumaine. Si à l’aéroport et à la cathédrale catholique de Bucarest, à Iaşi, un évêque orthodoxe était présent, aucun n’est venu ni à Şumuleu, ni à Blaj, ni à Sibiu.

La médaille dédiée à la visite du pape représente les quatre sanctuaires où il a été présent (Bucarest, Iaşi, Şumuleu et Blaj) ; ils sont nommés dans le site officiel de l’Église orthodoxe roumaine tous les quatre comme étant romano-catholiques !

https://basilica.ro/emisiuni-numismatice-bnr-dedicate-vizitei-papei-francisc/

Dans la conférence de presse donnée dans l’avion de retour, au journaliste qui a dit : Catholiques et orthodoxes ont prié le Notre Père dans la cathédrale orthodoxe, mais pas en même temps. Comment évoluer vers plus d’unité ? il répond avec un sourire :

Je vais te faire une confidence : je ne suis pas resté en silence. J’ai prié le Notre Père en italien. Toi aussi ? C’est bien ! J’ai vu pendant la prière du Notre Père, la plupart des gens, que ce soit en roumain ou en latin, priaient. Les gens vont au-delà de nous, les chefs. Nous, les chefs, nous devons assurer des équilibres diplomatiques pour s’assurer que nous allons ensemble. Il y a des habitudes, des règles diplomatiques qu’il est bon de protéger pour que les choses ne s’abîment pas. Mais le peuple prie ensemble.

Je connais la situation difficile à laquelle l’Orthodoxie roumaine est confrontée de la part d’intégristes, recevant moi-même des messages anonymes par SMS ou sur Facebook voulant me démontrer que le pape est l’Antéchrist et que le patriarche Daniel est hérétique etc. Mes frères orthodoxes savent combien je les aime, aussi mes remarques veulent simplement exprimer ma souffrance devant la situation actuelle si différente de celle d’il y a quinze ans, sans juger ce qui se passe aujourd’hui.

Pour un bon compte-rendu orthodoxe, cf. http://ecum.ro/prima-zi-a-intalnirii-papei-francisc-cu-romania-aspecte-ecumenice-ale-unei-vizite-aparent-ne-ecumenice/ .

Messe à Şumuleu

Alors que ce pèlerinage à Şumuleu était l’un des points le plus critiqué, ce fut un merveilleux appel à « marcher ensemble ». Les langues hongroise, roumaine, allemande, latine, se sont harmonisées. La demande de ne pas agiter de drapeaux ou de banderoles pendant la Liturgie a permis d’intérioriser la prière au-delà de toute revendication nationaliste. La statue de la Vierge de Şumuleu, à laquelle le Pape a offert une rose d’or, a véritablement béni ce rassemblement.

Divine Liturgie à Blaj

La force symbolique de cette Liturgie est indicible pour l’Église gréco-catholique qui est sortie des catacombes il y a seulement trente ans et qui prie depuis tant d’années pour la béatification de ses sept évêques martyrs. Si quelques détails peu byzantins de la Liturgie peuvent être regrettés, les paroles du Saint-Père restent une précieuse ligne de conduite : 

Ces pasteurs, martyrs de la foi, ont recueilli et laissé au peuple roumain un précieux héritage que nous pouvons synthétiser en deux mots : liberté et miséricorde.

En pensant à la liberté, je ne peux pas ne pas observer que nous célébrons cette liturgie divine sur le ‘‘Champ de la Liberté’’. Ce lieu significatif rappelle l’unité de votre peuple qui s’est réalisée dans la diversité des expressions religieuses : cela constitue un patrimoine spirituel qui enrichit et caractérise la culture et l’identité nationale roumaines. Les nouveaux Bienheureux ont souffert et sacrifié leur vie, en s’opposant à un système idéologique totalitaire et coercitif en ce qui concerne les droits fondamentaux de la personne humaine. Dans cette triste période, la vie de la communauté catholique était soumise à une rude épreuve par le régime dictatorial et athée : tous les évêques, et beaucoup de fidèles, de l’Église gréco-catholique et de l’Église catholique de rite latin ont été persécutés et emprisonnés.

L’autre aspect de l’héritage spirituel des nouveaux Bienheureux, est la miséricorde. Leur persévérance dans la profession de fidélité au Christ allait de pair avec la disposition au martyre sans aucune parole de haine envers leurs persécuteurs, pour lesquels ils ont eu une réelle douceur. Ce qu’a déclaré durant son emprisonnement l’évêque Iuliu Hossu est éloquent : « Dieu nous a envoyés dans ces ténèbres de la souffrance pour accorder le pardon et prier pour la conversion de tous ». Ces paroles sont le symbole et la synthèse de l’attitude par laquelle ces Bienheureux, dans la période de l’épreuve, ont soutenu leur peuple en continuant à professer la foi sans faille et sans réserve. Cette attitude de miséricorde envers les bourreaux est un message prophétique, car il se présente aujourd’hui comme une invitation pour tous à vaincre la rancœur par la charité et le pardon, en vivant avec cohérence et courage la foi chrétienne.

Le pèlerinage de Stânceni

Pour participer ensemble à la Liturgie de Blaj, le skite a pu former un groupe oecuménique : romano et gréco-catholiques, orthodoxes majoritairement - y compris des professeurs de religion, mais nos amis prêtres, moines et moniales orthodoxes n’ont pas reçu la bénédiction pour venir avec nous. 

Au retour, le groupe a été reçu par Vasile Dub, président de la communauté juive de Târgu Mureş qui a présenté, dans la synagogue et dans le musée, l’histoire de sa communauté et a répondu, avec beaucoup d’humour, aux nombreuses questions du groupe.

Un magnifique arc-en-ciel a illuminé le ciel lors du départ du Pape, non seulement visible à Sibiu, mais aussi de notre microbus en route vers Stânceni. Marchons ensemble avec espérance !

Mèrè Éliane, Schitul ”Sf. Cruce” Stânceni

&&&

Poate ar trebui să iau exemplul Sfântului Părinte Papa Francisc, care prezintă de o manieră pozitivă tot ce a trăit în timpul vizitei sale în România, nu pentru că nu ar observa, ci din grija de a da un mesaj de speranță. Nefiind însă supusă constrângerilor diplomatice ale Papei, aș putea oare îndrăzni câteva remarci și asupra punctelor mai puțin pozitive în speranța unei înaintări? Iată câteva impresii care nu se opresc doar asupra bogăției întâlnirilor care au avut loc, în mod deosebit la Iași cu bolnavii, cu familiile sau la Blaj cu comunitatea romilor.

Prezența oficialităților statului și în particular a președintelui Klaus Iohannis, luteran și a soției sale, Carmen, catolică, a fost de mare impact. Ei au fost prezenți atât la aeroport la sosirea Sfântului Părinte la București, cât și la plecarea acestuia de la Sibiu, dar de asemenea, dincolo de recepția oficială de la palatal prezidențial Cotroceni, la întâlnirea cu Patriarhul Daniel la catedrala ortodoxă, la Sf. Liturghie de la catedrala catolică din București, la Sf. Liturghie de la Blaj. Primul ministru, doamna Viorica Dăncilă, a fost prezentă și sâmbătă, atât la Șumuleu Ciuc, cât și la Iași.

Televiziunea Română a acoperit întreg pelerinajul Sf. Părinte și a transmis o serie de documentare despre acesta.

Prezența a numeroși români pe traseul parcurs de Papa pentru a-l aclama a fost remarcabilă și nu au existat manifestații împotriva acestuia, cum s-ar fi putut teme după cea din 25 mai de la București care a reunit în jur de 50 de călugări fanatici cu o ridicolă diatribă a fostului primar al Clujului.

Participarea rabinului Rafael Shaffer și a muftiului Iusuf Murat la recepția de la Cotroceni, la catedrala ortodoxă, dar și la Liturghia de la Blaj merită să fie apreciată.

Papa Francisc, la cei 82 de ani ai săi, a suportat programul intens al acestor trei zile într-o manieră extraordinară, fapt care demonstrează cât de mult este susținut de Spiritul Sfânt în calitatea de mesager al Evangheliei în condițiile pesimismului ambiant.

Întâlnirea cu Biserica Ortodoxă Română
Scurta întâlnire personală între Papă și Patriarhul Daniel a reușit ea să atingă dialogul spinos dintre Biserica ortodoxă și Biserica greco-catolică ? (Cf. https://romania.europalibera.org/a/de-ce-l-a-l%C4%83sat-patriarhul-daniel-pe-papa-francisc-cu-m%C3%A2na-%C3%AEntins%C4%83/29974932.html )

Ceremonia de la catedrala ortodoxă a încercat să concilieze revendicările ortodocșilor fanatici și necesitatea de a răspunde generozității  Bisericii catolice manifestată față de diaspora Română. Dacă la aeroport, la catedrala Catolică din București și la Iași, un episcop orthodox a fost present, niciunul nu a venit nici la Șumuleu, nici la Blaj, nici la Sibiu.

Medalia dedicată vizitei papei reprezintă cele patru sanctuare unde a fost prezent (București, Iași, Șumuleu și Blaj) ; ele sunt prezentate pe site-ul oficial al Bisericii ortodoxe române ca fiind romano-catolice ! (Cf. https://basilica.ro/emisiuni-numismatice-bnr-dedicate-vizitei-papei-francisc/  )

La conferința de presă din avionul de întoacere, întrebăriiunui journalist: Catolici și ortodocși s-au rugat Tatăl nostru în catedrala ortodoxă, dar nu în același timp. Cum se poate înainta spre mai multă unitate? Papa răspunde:

Am să-ți fac o mărturisire: eu nu am stat în tăcere. M-am rugat Tatăl nostru în italiană. Dar tu? Foarte bine! Am văzut în timpul rugăciunii, majoritatea oamenilor, în română sau în latină, rugându-se. Oamenii merg mai departe de noi, conducătorii. Noi, responsabilii, trebuie să asigurăm echilibrele diplomatice pentru a ne asigura că mergem împreună. Există obiceiuri, reguli diplomatice pe care trebuie să le protejăm pentru ca lucrurile să nu se prăbușească. Dar poporul se roagă împreună.

Cunosc situația dificilă cu care  se confruntă ortodoxia română din partea integriștilor, eu însumi primind mesaje anonime prin SMS sau Facebook încercând să-mi demonstreze că Papa este antichrist și că patriarhul Daniel este eretic etc. Frații mei ortodocși știu cât de mult îi iubesc, așa încât remarcille mele încearcă doar să exprime suferința ce o simt în fața situație actuale atât de diferite de cea de acum cincisprezece ani, fără a judeca neapărat ceea ce se întâmplă azi,

Pentru un corect punct de vedere ortodox, cf. http://ecum.ro/prima-zi-a-intalnirii-papei-francisc-cu-romania-aspecte-ecumenice-ale-unei-vizite-aparent-ne-ecumenice/ 

Mesa de la Şumuleu
Dacă pelerinajul de la Șumuleu părea unul dintre mementele critice, a fost până la urmă un minunat appel la a ”merge împreună”. Limbile maghiară, română, germană s-au armonizat. Cererea de a nu agita drapele sau banderole în timpul Liturghiei a permis interiorizarea rugăciunii, dincolo de orice revendicare naționalistă. Statuia Fecioarei de la Șumuleu, căreia Papa i-a oferit un trandafir de aur a binecuvântat într-adevăr această întâlnire.

Sfânta Liturghie de la Blaj
Forța simbolică a acestei Liturghii este evidentă pentru Biserica greco-catolică ieșită din catacombe abia acum treizeci de ani și care se roagă de mult timp pentru beatificarea celor șapte episcopi martiri. Dacă unele detalii mai puțin bizantine din Liturghie sunt regretabile, cuvintele Sfântului Părinte rămân o prețioasă linie de conduită :
Acești Păstori, martiri ai credinței, au recâștigat și au lăsat poporului român o prețioasă moștenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate și milostivire.

Gândindu-mă la libertate, nu pot să nu remarc faptul că celebrăm această Dumnezeiască Liturghie pe „Câmpia libertății”. Acest loc semnificativ evocă unirea Poporului dumneavoastră care s-a realizat în diversitatea exprimărilor religioase: acest lucru constituie un patrimoniu spiritual care îmbogățește și caracterizează cultura și identitatea națională română. Noii Fericiți au suferit și și-au sacrificat viața, opunându-se unui sistem ideologic tiran și coercitiv în ceea ce privește drepturile fundamentale ale persoanei umane. În acea perioadă de tristă amintire, viața comunității catolice era pusă la grea încercare de regimul dictatorial și ateu: toți Episcopii și mulți credincioși ai Bisericii Greco-Catolice și ai Bisericii Catolice de Rit Latin au fost prigoniți și condamnați la închisoare. 

Un alt aspect la moștenirii spirituale a noilor Fericiți este milostivirea. Tenacitatea în a profesa fidelitatea la Cristos era însoțită în ei de o dispoziție la martiriu fără cuvinte de ură pentru prigonitori, față de care au demonstrat o blândețe considerabilă. Este grăitor ceea ce a declarat în timpul închisorii Episcopul Iuliu Hossu: „Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinței pentru ca să dăruim iertarea și a ne ruga pentru convertirea tuturor”. Aceste cuvinte sunt simbolul și sinteza atitudinii cu care acești Fericiți în perioada de încercare au sprijinit poporul lor în a continua să mărturisească credința, fără să cedeze și fără să se răzbune. Această atitudine de milostivire față de torționari este un mesaj profetic, deoarece se prezintă astăzi ca o invitație făcută tuturor să învingem ranchiuna prin caritate și iertare, trăind în mod coerent și curajos credința creștină.

Pelerinii de la Stânceni

Pentru a participa împreună la Liturghia de la Blaj, schitul a reușit să organizeze un grup ecumenic: romano și greco-catolici, ortodocși (majoritatea), inclusiv profesori de religie, chiar dacă prietenii noștri preoți, monahi și monahii nu au primit binecuvântarea de a ni se alătura.
La întoarcere grupul a fost primit de dl Vasile Dub, președintele comunității evreiești din Târgu Mureş, care a prezentat în sinagogă și în muzeul acesteia, istoria comunității sale și a răspuns, cu mult umor, numeroaselor întrebări.

Un superb curcubeu a iluminat cerul la plecarea Papei, vizibil nu doar la Sibiu, dar și din microbuzul nostru în drumul de întoarcere. Să mergem împreună cu speranță!

Maica Éliane, Schitul ”Sf. Cruce” Stânceni

Hristos a înviat! Mikhtav 84

A apărut numărul 84 al revistei Fraternității Sfântul Ilie, Mikhtav.

Revista este disponibilă în limbile română și franceză și poate fi comandată la adresa de mail: schitulstanceni@yahoo.fr

In sectiunea Publicații a blogului aveți acces la numerele precedente ale revistei.

Săptămâna Mare și Sfintele Paști 2019 - Programul liturgic

Mikhtav 83

A apărut numărul 83 al revistei Fraternității Sfântul Ilie, Mikhtav.

Revista este disponibilă în limbile română și franceză și poate fi comandată la adresa de mail: schitulstanceni@yahoo.fr

In sectiunea Publicații a blogului aveți acces la numerele precedente ale revistei.

SĂPTĂMÂNA DE RUGĂCIUNE PENTRU UNITATEA CREȘTINILOR LA STÂNCENI / LA SEMAINE DE PRIÈRE POUR L'UNITÉ DES CHRÉTIENS A STÂNCENI

Unitatea creștinilor este scopul declarat pentru care a luat ființă Schitul ”Sfânta Cruce” de la Stânceni. Aflat ”la marginea unui sat unde locuiesc ortodocși, catolici și protestanți, schitul este un loc de rugăciune pentru Unitate”. Cu timp și fără de timp viețuitorii locașului intermediază întâlniri între creștinii care doresc sincer realizarea unității în Christos și care construiesc ei înșiși această unitate în viața comunităților proprii.

Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor este în acest context și în acest loc o mărturie a unității în diversitate posibilă din perspectiva deschiderii față de credința și convingerile celuilalt.

Peste treizeci de persoane de diferite confesiuni: ortodocși, protestanți, catolici am petrecut o după-amiază agreabilă în decorul de iarnă liniștită, cu zăpada imaculată așezată ca o binecuvântare.

Programul zilei a început cu o întâlnire a membrilor prezenți ai Fraternității ”Sf. Ilie” la care Maica Éliane a reamintit etapele înființării mănăstirii de la St. Remy și a schitului de la Stânceni, urmare a intuiției providențiale a Maicii Elisabeta. Ea a subliniat faptul că ecumenismul nu este o opțiune ci o exigență a vieții evanghelice, ”pentru ca lumea să creadă”. A fost prezentat și programul Jubileului de argint de la înființarea schitului, moment de bucurie ce va fi marcat la celebrările din Franța la sărbătoarea Sf. Ilie (19-20 iulie) și din România la sărbătoarea Schimbării la Față a Mântuitorului (5-6 august).

În continuare am urmărit o parte din filmul documentar ”Șapte martori pentru Mica Romă”, un film de Anca Berlogea-Boariu în producția SIGNIS România, film documentar care are la bază memoriile cardinalului Iuliu Hossu și care prezintă șapte martori din trecut și șapte martori din prezent, mai bine zis mărturia eroică pentru Christos dată de șapte episcopi greco-catolici în timpul persecuției comuniste, ilustrată de cei șapte episcopi din prezent ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Conferința cu titlul ”Elemente bizantine (ortodoxe) și latine (catolice) în rânduiala liturgică din Taizé” propusă de Dr. Alexandru-Marius Crișan de la Centrul de Cercetare Ecumenică Sibiu, a abordat un subiect a cărui dezvoltare a permis celor prezenți să înțeleagă mai bine faptul că în realitate nu suntem atât de diferiți în manifestările liturgice, iar elementele comune trebuie și pot fi evidențiate cu folos. Comunitatea monastică de la Taizé este un exemplu de deschidere față de Tradițiile liturgice prezente în diferitele biserici, o deschidere care a dus la o fervoare în rugăciune care impresionează și care poate deveni un motiv de speranță. Conferențiarul a evidențiat în liturgia de la Taizé o serie de elemente care sunt comune diferitelor tradiții. Dintre acestea amintim: repetitivitatea liturgică prezentă în imnele Taizé, asemănătoare rugăciunii inimii în biserica răsăriteană sau rozarului apusean; rugăciunea de mijlocire, o combinație dintre rugăciunea credincioșilor din ritul catolic și ecteniile din ritul bizantin; simbolul luminii prin aprinderea lumânărilor și alte gesturi liturgice comune în care fiecare credincios se poate regăsi. De remarcat că Fratele Alois, superiorul comunității monastice Taizé a fost în comuniune de rugăciune cu cei prezenți la Stânceni.

Vecernia cântată în biserica schitului a fost un moment de celebrare ecumenică împlinit de toți cei prezenți. În cadrul vecerniei Părintele Vasile Lăcan (Sărmașu-MS) a vorbit despre rugăciunea pentru unitate care începe în momentul în care îl simțim pe aproapele nostru frate și așezăm fiecare cu sinceritate Crucea răstignirii în locul priorităților noastre legate de poziția socială, poziția în biserică sau interesele proprii.

Poza de grup și gustarea din trapeza schitului au încheiat o după-amiază de comuniune și rugăciune sinceră bazată pe cunoașterea reciprocă și pe respect.

Pr. Adrian Lung

&&&

L'unité des chrétiens est l'objectif déclaré de la fondation du skite de la "Sainte Croix" de Stânceni. Situé à la périphérie d'un village où vivent des orthodoxes, des catholiques et des protestants, le skite est un lieu de prière pour l'unité. À temps et à contre-temps, les habitants du lieu facilitent la rencontre entre des chrétiens qui désirent sincèrement l'unité en Christ et qui construisent cette unité eux-mêmes dans la vie de leurs propres communautés.

La semaine de prière pour l'unité des chrétiens est, dans ce contexte, et dans ce lieu, un témoignage d'unité dans la diversité possible du point de vue de l'ouverture à la foi et aux convictions de chacun.

Plus de trente personnes de différentes confessions : orthodoxes, protestants, catholiques ont passé un après-midi agréable dans le cadre hivernal calme avec une neige immaculée posée comme une bénédiction.

Le programme de la journée a débuté par une réunion des membres présents de la Fraternité "Saint Elie " ; Mère Éliane a rappelé les étapes de la fondation du monastère de Saint-Rémy et du skite de Stânceni, à la suite de l'intuition providentielle de Mère Elisabeth. Elle a souligné combien l’oecuménisme n’est pas une option, mais une exigence de la vie évangélique, « afin que le monde croie ». Un programme a également été présenté pour le jubilé d'argent de la fondation du skite qui sera marqué par des célébrations en France lors de la fête de Saint-Élie (19-20 juillet) et en Roumanie à la fête de la Transfiguration du Sauveur (5-6 Août).

Ensuite, nous avons regardé une partie du film documentaire « Sept témoins pour la Petite Rome », un film d’Anca Berlogea-Boariu, film documentaire qui est basé sur les mémoires du cardinal Iuliu Hossu et qui présente le témoignage héroïque pour le Christ donné par sept évêques gréco-catholiques pendant la persécution communiste, illustré par les sept évêques actuels de l'Église grecque-catholique roumaine.

La conférence intitulée « Éléments byzantins (orthodoxes) et latins (catholiques) dans la liturgie de Taizé », proposée par le Dr Alexandru-Marius Crişan du Centre de recherche œcuménique de Sibiu, abordait un sujet dont le développement a permis aux personnes présentes de mieux comprendre le fait qu’en réalité nous ne sommes pas si différents dans les manifestations liturgiques et que les éléments communs doivent et peuvent être mis en valeur avec utilité. La communauté monastique de Taizé est un exemple d'ouverture aux traditions liturgiques présentes dans les différentes églises, ouverture qui a suscité une ferveur dans la prière qui impressionne et qui peut devenir un motif d'espérance. L'orateur a souligné dans la liturgie de Taizé une série d'éléments communs à différentes traditions. Parmi ceux-ci, nous mentionnons : la répétition liturgique présente dans les hymnes de Taizé, similaire à la prière du cœur dans l'Église orientale ou le chapelet occidental ; prière d'intercession, une combinaison de la prière des fidèles dans le rite catholique et des litanies du rite byzantin ; le symbole de la lumière par l’allumage des cierges et d’autres gestes liturgiques communs dans lesquels chaque croyant peut se retrouver. Il est à noter que frère Alois, prieur de la communauté monastique de Taizé, a fait savoir qu’il était en communion de prière avec les personnes présentes à Stânceni.

Les vêpres chantées dans l’église du skite ont été un moment de célébration œcuménique avec toutes les personnes présentes. Le père Vasile Lăcan (Sărmaşu-MS) y a parlé de la prière pour l'unité qui commence lorsque nous sentons notre prochain un frère et que chacun de nous place sincèrement la croix à la place de nos priorités liées à la position sociale, à la position ecclésiale ou à nos propres intérêts.

La photo de groupe et la collation dans le trapèze de l'ermitage ont mis fin à un après-midi de communion et de prière sincères fondées sur la connaissance et le respect mutuels.

P. Adrian Lung