luni, 18 septembrie 2023

Hramul Schitului Stânceni

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci din acest an la Stânceni a marcat din nou hramul complexului monahal carmelitan care integrează diversele spații care compun schitul (biserica, biblioteca, sala de conferințe, refectoriumul, clauzura, casa de oaspeți, casa preotului), spații menite să asigure locuitorilor schitului și vizitatorilor care află permanent porțile deschise, un loc de rugăciune, reculegere, regăsire în apropiere liturgică de misterul Crucii, fundament al mântuirii pentru creștini.

Colocviul prevăzut pentru această zi a adus în atenție un interesant studiu al părintelui Narcis Martiniuc, cercetător la Institutul de științe socio-umane ”Gheorghe Șincai” din Tg. Mureș (http://www.icsumures.ro/dr-narcis-mihai-martiniuc.html). Acesta a prezentat lucrarea cu titlul: O corespondență inedită: Mircea Eliade către mitropolitul Vasile Suciu, 1928.

O temă interesantă în primul rând din perspectiva personalităților menționate: Mircea Eliade, celebrul istoric al religiilor și Mitropolitul greco-catolic Vasile Suciu , un teolog de anvergură al Bisericii Române Unite, autor al lucrărilor de referință: Teologia Dogmatică fundamentală, 2 vol., Blaj, 1907 și Teologia Dogmatică specială, 2 vol., Blaj, 1908.

Textul prezentat va apărea în întregime într-unul din numerele viitoare ale revistei Fraternității Sf. Ilie, Mikhtav. Concluziile autorului studiului ne incită să așteptăm cu nerăbdare și să solicităm la schit următoarele numere ale Mikhtav.

Interesul lui Mircea Eliade în anii tinereții (în cazul nostru anii 1928 - 1929) pentru teologie în general și pentru cea catolică în auxiliar credem că se deduce cu claritate din tonul celor două scrisori de mai sus. Nu cunoaștem însă poziționarea lui față de Biserica Greco-Catolică sub niciun raport – istoric, dogmatic sau de altă natură; este însă sigur că Eliade a apreciat în perioada aceea munca de teolog a lui Vasile Suciu – și care s-a concretizat în special în cele două volume de prezentare și de justificare a dogmei catolice.














luni, 4 septembrie 2023

MIKHTAV 96

A apărut numărul 96 al revistei Fraternității Sfântul Ilie, Mikhtav. Revista este disponibilă în limbile română și franceză și poate fi comandată la adresa de mail: schitulstanceni@yahoo.fr In sectiunea Publicații a blogului aveți acces la numerele precedente ale revistei.






luni, 7 august 2023

Duminică 6 august – Hramul Schitului „Sfânta Cruce” din Stânceni – Sanctuar Arhiepiscopal Major, la Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului nostru Isus Cristos.

Momentul principal al Hramului acestui schit de surori din Ordinul carmelitan a fost Sfânta Liturghie, care a avut ca slujitor arhieresc pe P.S. Mihai Frăţilă, înconjurat de 7 preoţi greco-catolici, 3 preoţi romano-catolici (din Bucureşti, Franţa şi Austria) şi vreo 200 de pelerini veniţi mai de aproape sau mai de departe, urmată de o agapă frăţească, pregătită de surori şi de ajutoare. Au contribuit cu muncă benevolă la schit un grup de 7 cercetaşi veniţi din Franţa şi 10 seminarişti de la Blaj. După amiaza, ca în fiecare an, sărbătoarea a continuat cu un colocviu, care se înscrie în seria de Conferinţe din fiecare an cu acest prilej, la care sunt invitaţi reprezentanţi din diferite confesiuni creştine şi din partea comunităţilor evreieşti. Tema aleasă pentru conferinţele din acest an a fost slujirea liturgică. Au susţinut prezentări pe această temă şi au răspuns la întrebările celor care au asistat, Prim-rabinul Comunităţilor Evreieşti de cult mozaic din România, dl. Rafael Schäffer, Pr. Hans Bruno Fröhlich, decan districtual (protopop) în Sighişoara al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană (Biserica luterană sau „săsească”), Pr. Edouard Divry, teolog dominican din Toulouse (Franţa), Pr. Şerban Tarciziu, romano-catolic, profesor la Universitatea din Bucureşti, Maica Amanda, carmelitană din Mănăstirea „Sfântul Ilie” din St. Rémy (Franţa), mănăstirea „mamă” a Schitului din Stânceni, şi Pr. Alexandru Ioniţă, ortodox, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Detalii, pe blogul schitului.

Pr. Arhimandrit Cornel Dîrle















miercuri, 5 iulie 2023

Jubileul Mănăstirii Sf. Ilie (Saint Remy)

 Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie din acest an va marca și aniversarea a 50 de ani de la fondarea mănăstirii carmelitane de rit bizantin de la Saint-Rémy (Côte-d'Or). Programul sărbătorii este disponibil aici:

http://monasteresaintelie.blogspot.com/2023/06/fete-de-saint-elie-2023.html






marți, 6 iunie 2023

MINI-PELERINAJ – REGHIN, 5 iunie 2023, Lunea Spiritului Sfânt / MINI-PÈLERINAGE – REGHIN, 5 juin 2023, lundi de Pentecôte


În după-amiaza zilei, circa 50 de persoane, din Târgu-Mureş, din Cluj, din Stânceni şi împrejurimi şi-au dat întâlnire, la iniţiativa Maicii Éliane, în faţa Cimitirului Evreiesc din Reghin, unde au fost întâmpinaţi de preşedintele Comunităţii Evreieşti din judeţul Mureş, dl. Vasile Dub, care a expus pe scurt istoria comunităţii evreieşti din Reghin şi împrejurimi.
De acolo grupul s-a deplasat la Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană[*] din centrul urbei (Biserica săsească). Gazda a fost parohul acestei comunităţi, pr Johann Zey care ţine de protopopiatul de Sighişoara, al cărui reprezentant, dl. Bruno Fröhlich, a fost prezent la Schitul de la Stânceni în ianuarie a.c. cu ocazia Octavei pentru Unitatea Creştinilor şi la fel şi-a anunţat participarea la Colocviul Schitului din 6 august. Şi la acest obiectiv, majoritatea participanţilor au intrat pentru prima oară, având astfel ocazia să afle pe scurt istoria acestei comunităţi locale şi confesionale, precum şi situaţia sa prezentă.
A urmat vizita la Casa Memorială a Cardinalului Alexandru Todea de pe strada Apalină. Dna. Mariana Roman a evocat valoarea simbolică a acestui loc legat de personalitatea celui care a păstorit Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică în primii ani după redobândirea libertăţii de exprimare publică.
Ultima oprire a fost la noua Biserică Greco-Catolică, unde Acatistul Fericiţilor Episcopi Martiri a încheiat micul pelerinaj inter-religios şi inter-confesional, invocaţi acum ca mijlocitori pe lângă Cel sărbătorit în această zi a Anului nostru liturgic.
Pr Cornel
_______________________

[*] Este mărturisirea de credinţă formulată de Philipp Melanchton cu ocazia Dietei imperiale de la Augsburg (Augusta, în l. latină), din anul 1530, în convocatorul căreia împăratul Carol Quintul ceruse protestanţilor să-şi precizeze poziţia. A fost adoptată de mai multe comunităţi religioase, care au devenit astfel luterane. Cealaltă mare ramură a credinţei protestante este Confesiunea Helvetică, care este mărturisirea de credinţă a calvinismului. Până în anul 1973 luteranii şi calviniştii nu-şi recunoşteau reciproc unitatea ecleziastică. În anul 1973 reprezentanţii celor două confesiuni au adoptat Concordia de la Leuenberg, prin care au pus capăt rupturii confesionale între cele două ramuri protestante (cf. Wikipedia).

&&&


Dans l'après-midi, environ 50 personnes, de Târgu-Mureş (de la paroisse "Dormition de la Mère de Dieu ", avec le protopope Ioan Fărcaş et le père Mihai Ştefanescu, et d'autres), de Cluj, Stânceni et des environs se sont retrouvées à l’initiative de Mère Éliane, devant le cimetière juif de Reghin, où ils ont été accueillis par le président de la communauté juive de Târgu Mureş, M. Vasile Dub, qui a brièvement présenté l'histoire de la communauté juive de Reghin et de ses environs.
De là, le groupe s'est rendu à l'église évangélique de la confession d’Augsbourg au centre de la ville (église saxonne). L'hôte était le curé de cette communauté, le père Johann Zey qui appartient au doyenné de Sighisoara, dont le représentant, M. Bruno Fröhlich, était présent àau skite de Stânceni en janvier de cette année. à l'occasion de l'Octave pour l'Unité des Chrétiens et a également annoncé sa participation au Colloque du skite le 6 août. Ainsi la plupart des participants sont entrés pour la première fois dans cette église, ayant alors l'occasion d'apprendre l'histoire de cette communauté locale et confessionnelle, ainsi que sa situation actuelle.
Cela a été suivi par la visite de la Maison Mémorial du Cardinal Alexandru Todea. Mariana Roman , sa petite nièce, a évoqué la valeur symbolique de ce lieu lié à la personnalité de celui qui a présidé l'Église gréco-catholique roumaine dans les premières années après avoir retrouvé la liberté d'expression publique.
Le dernier arrêt a été à la nouvelle église gréco-catholique, où l’acathiste des bienheureux évêques martyrs a conclu le petit pèlerinage interreligieux et interconfessionnel; ils sont désormais invoqués comme intercesseurs auprès de Celui célébré en ce jour de notre année liturgique.
P. Cornel