Sărbătoarea
Schimbării la Față,
6 august, a însemnat pentru surorile și preotul schitului, pentru preoții și
credincioșii participanți, pentru invitații prezenți, un moment de comuniune și
de cunoaștere reciprocă. Ziua de sărbătoarea a debutat cu celebrarea Sfintei
Liturghii, prezidată de părintele Ioan Mitrofan, canonic mitropolitan. Corul din Târgu Mureș și doamna Emilia Lateș au înfrumusețat rugăciunea liturgică prin cânt, iar părintele Flavius Miheț a asigurat sonorizarea și transmiterea în direct a Liturghiei la
Radio Maria . În cadrul Sfintei Liturghii a predicat părintele Sabin Făgăraș osbm, vorbindu-ne despre
transfigurarea lui Isus întreg, nu doar a Feței sale și de faptul că în
realitate nu Isus s-a transfigurat, ci privirea ucenicilor prezenți la
întâlnirea Sa cu Moise și Ilie a fost curățată, reușind ei să-L vadă pe
Dumnezeu în măreția Sa. Liturghia s-a încheiat cu fragmente din rugăciunea
Acatistului Maicii Domnului, participanții cântând câte un icos la fiecare din
cele patru stațiuni care conduc de la biserică la casa de oaspeți din curtea
schitului.
După agapa fraternă,
participanții la colocviu, creștini și evrei, ne-am întâlnit pentru a-i asculta
pe cei care, conform programului, au pregătit materialele menite să ne apropie
de tema întâlnirii din acest an: Identitatea lui Israel și a Bisericii,
astăzi. Textele vor fi publicate în Mikhtav (revista Fraternității
Sfântul Ilie).
Colocviul a fost deschis de dl
Rafael Shaffer, rabinul FCER (Federația Comunităților Evreiești din România),
acesta vorbind despre Rolul sinagogii în dezvoltarea identității lui Israel.
El s-a axat pe cadrul pe care îl formează sinagoga, subliniind faptul că, în
fond, comunitatea este sinagoga, clădirea în sine primind valoare de la cei
care desfășoară aici diferite activități: rugăciune, studiu, comuniune... Domnul rabin ne-a lăsat să înțelegem că la o viitoare întâlnire ne va vorbi și despre
ceea ce umple acest cadru formal.
În continuare P. Édouard Divry o.p., profesor la Institutul catolic din Toulouse, Facultatea de Teologie (
ict-toulouse ), a dezvoltat tema:
Mitul tradiției
iudeo-creștine. Expunerea sa a fost structurată în două părți:
1.
Hermeneutica
rupturii, subliniată de rabinul Jacob Neusner, specialist al scrierilor
rabinice și istoric al iudaismului babilonian, cel care afirmă că iudaismul nu
are aceleași rădăcini ca și creștinismul. Acestea sunt două religii autonome,
care cheamă în moduri diferite la mântuire și la sfințire.
2.
Benedict al XVI-lea:
hermeneutică a continuității. Papa Benedict în cartea sa Isus din
Nazaret, răspunzându-i lui Neusner, adoptă o hermeneutică a continuității
în raport cu poporul evreu, o contiunitate pe care el o vede în noutatea
radicală adusă de predica de pe munte
(Mt 5-7).
Prezentarea părintelui Divry s-a
încheiat cu un citat din Jacob Neusner: În decursul ultimelor două secole,
dialogul dintre iudei și creștini a fost un instrument al politicilor de
conciliere socială și nu o căutare religioasă relativ la convingerile celuilalt
(...). Cu cartea „Isus din Nazaret” dezbaterile dintre iudei și creștini intră
într-o nouă eră. Suntem de acum în măsură să ne întâlnim într-un promițător
exercițiu de rațiune și de critică (Jacob
Neusner, The Jerusalem Post, 29 mai 2007).
A urmat sora Maria Cristiana
Dobner ocd (Universidad de la Mistica, Ávila) cu tema: Dialog iudeo-creștin
sau dialog iudeo creștin? De la căutători ai lui Dumnezeu la Dorșe ha-Yehud,
căutători ai unității. Ea a încercat, după cum însăși spune: să
contureze o nouă valoare teologică a dezacordului care s-a instaurat de-a
lungul secolelor între Creștinism și Israel, adică să pună în formă teologică
gândirea și experiența și să indice posibila nerezolvare, dar practicabilitatea
zilnică. Pornind de la două puncte pe care le declară de neclintit:
-
Israel este, prin
excelență, poporul dialogului, peregrinul dialogului într-un discurs între
oameni și îndreptat de la Dumnezeu către oameni;
-
Theologumenonul fundamental peste care nu se poate trece:
Evanghelia este revelată,
sora Cristiana trece prin cele trei
fațete ale epifaniei dialogului: privirea doxologică, privirea
eclesiologică, privirea care tranzitează în persoană în celebrarea
Cuvântului, ajungând să afirme în concluzie: Israel și Biserica se
regăsesc armonizate în trăirea lor istorică. Acesta este motivul pentru care
optez pentru dicția „dialog iudeo-creștin” și nu „dialog iudeo creștin” (...)
unite de liniuța care, în vreme ce le distinge, le unește.
A doua parte a Colocviului a fost
deschisă de doamnele Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu (Universitatea
din București) cu expunerea: Întâlniri ale Monseniorului Vladimir Ghika cu
evreii. Este prezentată problema delicată a convertirilor din perioada
apariției și răspândirii ideologiei naziste. Monseniorul Vladimir Ghika, preot
la biserica Sacré Cœur, în epocă, era unul dintre preoții care primeau
candidații pentru catehizare și pentru botez. Alte mărturii schițează figura
unui preot catolic deschis față de religia celuilalt și implicat în a-i apropia
pe oameni de Dumnezeu și a mângâia suferințele.
Domnul Virgil Ciomoș
(Universitatea “Babeș Bolyai”
din Cluj) a sintetizat un studiu mai amplu de iconologie vorbindu-ne despre Schimbare
la Față și transmisiune cu exemple iconografice.
În încheiere părintele Cornel
Dârle, preotul schitului,ne-a prezentat cartea lui Jean Miquel Garrigues: Poporul
primului Legământ. Abordări creștine ale misterului lui Israel, carte
apărută la Ed. Buna Vestire Blaj, tradusă și îngrijită de Fraternitatea Sf.
Ilie. Prezentarea a fost o invitație la lectură, structurată pe cel patru părți ale lucrării:
-
Misterul lui Israel în
planul lui Dumnezeu
-
Isus și Israel
-
Orbire și iluminare a
creștinilor dintre neamuri
-
În dialog cu evreii
catolici și cu evreii mesianici
Colocviul s-a încheiat cu
mărturia profetului Ilie:
Tu ești viu, Doamne, Dumnezeul lui Israel în fața căruia stau!
Fraternitatea Sfântul Ilie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu