POARTA DE INTRARE ÎN CLAUZURĂ / LE NOUVEAU PORTAIL DU SKITE

POARTA DE INTRARE ÎN CLAUZURĂ

Această poartă marchează clauzura carmelului, adică a unui loc rezervat surorilor carmelite; musafirii care participă la rugăciunea schitului pot și ei să participe la masa care urmează după liturghie, în trapeza monahală. Se întâmplă ca, în absența carmelitelor, o chilie să fie folosită de către alte persoane, în special la sărbătoarea hramului de la 6 august. Totuși, atunci se cere respectarea liniștii locului. 

Această poartă este lucrarea sculptorului Dumitru Ciobotă din Toplița, autor a unui mare număr de lucrări. Să menționăm poarta mare a Mănăstirii Sfântul Ilie, realizată în 1983; intrarea în parcul din Toplița, mobilierul bisericii din Lunca Bradului etc. 

Descriere

Pe stâlpii laterali, vița Carmelului, la fel ca pe fresca aflată la intrarea în mănăstire. S-au sculptat aici două roade ale acestei vițe:

- la dreapta, sfânta Tereza de Avila, carmelită spaniolă (1515-1582), reformatoarea Carmelului, care a scris mai multe cărți importante de spiritualitate, de unde reprezentarea sa cu o carte în mână

- la stânga, sfânta Tereza de Lisieux, carmelită franceză (1873-1897) ale cărei moaște se păstrează sigilate în altarul bisericii

Ambele sunt „doctori ai bisericii”. 

În mijlocul frontonului porții, emblema Carmelului: Crucea se înalță pe Muntele Carmel. Trei stele strălucesc; sus, la dreapta și la stânga, Ilie și Elisei, iar la baza muntelui, Maica Domnului, Preacurata Fecioară de pe Muntele Carmel. 

De o parte și de alta a acestei embleme sunt înscrise cele două devize ale Carmelului: 

- Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, în fața căruia stau (3R 17,l)

- Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Cel Atotputernic (3 R 19,10).

La extremități, serafimii cu șase aripi.

Pe spatele acestui fronton, chipul Maicii Elisabeta, inspiratoarea acestui Carmel. Prezența ei discretă Amintește că acest Carmel a fost fondat pentru Unitatea creștinilor. 

Pe ușile batante ale porții, două scene din viața profetului Ilie, „Călăuză și Părinte al Carmelului”: 

- Ilie aflat în rugăciune, în singurătatea râului Kerit

- Ilie aflat în rugăciune pentru a cere ploaia

În partea de jos, simbolurile lui Hristos, trei cristograme:

- la două extremități: Alfa și Omega, cele două litere ale alfabetului grec alfa și omega; unite sub vocabula Alpha și omega fac trimitere la Apocalipsă. Simboluri ale eternității lui Dumnezeu (Apocalipsa 22,13), ele semnifică faptul că Hristos este la originea și la sfârșitul tuturor lucrurilor.

- Prima monogramă pentru a-L numi pe Isus nu s-a inspirat din numele său, ci din titlul său de majestate „Hristos” („unsul Domnului”), prescurtat XP, literele khi (X) și rho (P) ale alfabetului grec), primele două litere ale cuvântului Χριστός. Chrisma este deseori înscrisă într-un cerc, semnul geometric al perfecțiunii divine. 

- o altă cristogramă, Chrisma, cunoaște diferite grafii care, fiecare dintre ele poate fi înconjurată de un cerc. „Chrisma simplă” este compusă din două litere grecești I (iota) și X (chi), care amintește inițialele lui Ἰησοῦς Χριστός („Isus-Hristos”). Chrisma ia atunci aspectul unei stele cu șase raze, identificată frecvent în artă cu steaua care i-a condus pe magi.

Mesaj spiritual

Prin aceste câteva sculpturi, idealul Carmelului îi este prezentat celui care se află în fața porții:

La punctul de plecare al vocației carmelitane, chemarea lui Hristos de a părăsi totul pentru a-I urma Lui în siguranța credinței că el este Alfa și Omega a toate.

E suficient atunci să trăiești și să crești în Via Carmelului împreună cu maeștri precum sfânta Tereza de Avila și sfânta Tereza de Lisieux. Vița Carmelului roditor. 

Dar, la fel și Munte al Carmelui, care se urcă pe Drumul lui Nimic, Nimic, Nimic, Nimic, Nimic, descris de către Sfântul Ioan al Crucii, el însuși Doctor al Bisericii.

Urcare care se împlinește sub mantia Maicii Domnului, avându-i drept Călăuze și Părinți pe sfinții profeți Ilie și Elisei. 

Viață îngerească precum cea a Heruvimilor care cântă imnul de trei ori sfânt.

Viață în prezența Dumnezeului Celui Viu.

Viață de iubire pasionantă pentru gloria lui Dumnezeu și pentru viața lumii.

Poartă, păzitoare a vieții de tăcere și de singurătate a Carmelului.

Poartă, mesager al spiritualității Carmelului. 

Stânceni, 14 septembrie 2017

&&&

LE NOUVEAU PORTAIL DU SKITE

Ce portail marque la clôture du Carmel, c’est-à-dire un lieu réservé aux sœurs carmélites ; les hôtes qui partagent la prière du skite peuvent aussi partager le repas qui suit la liturgie au réfectoire monastique. Il arrive qu’en l’absence de carmélites, un ermitage serve à d’autres personnes, surtout pour la fête patronale du 6 août. Cependant il est alors demandé de respecter le silence du lieu. 

Ce portail est l’œuvre du sculpteur Dumitru Ciobota, de Topliţa qui compte de très nombreuses œuvres. Mentionnons le grand portail du monastère Saint-Élie fait en 1983, l’entrée du parc de Topliţa, le mobilier de l’église de Lunca Bradului etc. 

Description 

Sur les montants, la vigne du Carmel, comme sur la fresque qui est à l’entrée du monastère. Deux fruits de cette vigne sont sculptés : 

- à droite, Sainte Thérèse d’Avila, carmélite espagnole (1515-1582), réformatrice du Carmel, qui a écrit plusieurs livres de spiritualité importants, d’où sa représentation avec un livre à la main. 

Elle est fêtée le 15 octobre. 

- à gauche, sainte Thérèse de Lisieux, carmélite française (1873-1897), dont nous avons des reliques scellées dans l’autel de la chapelle. 

Elle est fêtée le 1er octobre. 

Toutes deux sont « docteurs de l’Église » 

Au milieu du fronton du portail, l’écusson du Carmel : la Croix surmonte la montagne du Carmel. Trois étoiles l’illuminent ; en haut, à droite et à gauche, Élie et Élisée, et à la base de la montagne la Mère de Dieu, Notre-Dame du Mont Carmel. 

De part et d’autre de cet écusson sont inscrits les deux devises du Carmel : 

- Il est vivant, le Seigneur, Dieu d’Israël, devant qui je me tiens (3 R 17,1) 

- Je brûle de zèle pour le Seigneur, Dieu de l’Univers (3 R 19,10). 

Aux extrémités les séraphins aux six ailes. 

Au dos de ce fronton, le visage de Mère Élisabeth, inspiratrice de ce Carmel. Sa discrète présence rappelle que ce Carmel a été fondé pour l’Unité des chrétiens. 

Sur les battants des portes, deux scènes de la vie du prophète Élie, « Guide et Père du Carmel » : 

- Élie en prière, dans la solitude du torrent de Kerit 

- Élie en prière pour demander la pluie 

À la base, des symboles du Christ, trois christogrammes :
- aux deux extrémités : Alpha et Omega Les deux lettres de l'alphabet grec l'alpha et l'oméga, associées sous le vocable Alpha et oméga se réfèrent au livre de l’Apocalypse. Symboles de l'éternité de Dieu (Apocalypse 22,13), elles signifient que le Christ est à l'origine et à la fin de toute chose.
- Le premier monogramme pour désigner Jésus ne s'est pas inspiré de son nom mais de son titre de majesté « Christos » ("l'oint du Seigneur"), abrégé en XP, les lettres khi (X) et rhô (P) de l'alphabet grec), les deux premières lettres du mot Χριστός. Le chrisme est souvent inscrit dans un cercle, signe géométrique de la perfection divine
- un autre christogramme Le chrisme connait différentes graphies qui, chacune, peuvent être entourés d’un cercle. Le « chrisme simple » est composés des deux lettres grecques I (iota) et Χ (chi) rappelant les initiales de Ἰησοῦς Χριστός (« Jésus-Christ »). Le chrisme prend alors l'aspect d'une étoile à six rais, souvent identifiée dans l'art à l'étoile qui guida les mages. 

Message spirituel 

Par ces quelques sculptures, l’idéal du Carmel est présenté à celui qui est devant la porte : 

Au point de départ de la vocation carmélitaine, l’appel du Christ à tout quitter pour Le suivre, dans la certitude de foi qu’Il est l’Alpha et l’Omega de tout. 

Il suffit alors de vivre et de croître dans la Vigne du Carmel avec des maîtres comme sainte Thérèse d’Avila et sainte Thérèse de Lisieux. Vigne du Carmel fructifère. 

Mais aussi Montagne du Carmel qui se gravit par le Chemin du Rien, Rien, Rien, Rien, Rien, décrit par saint Jean de la Croix, lui aussi Docteur de l’Église. 

Montée qui s’accomplit sous le manteau de la Mère de Dieu, avec comme Guides et Pères, les saints prophètes Élie et Élisée. 

Vie angélique à l’instar des Chérubins qui chante l’hymne trois fois sainte 

Vie en présence du Dieu vivant. 

Vie d’amour, passionnée pour la gloire de Dieu et la vie du monde. 

Porte, gardienne de la vie de silence et de solitude du Carmel. 

Porte, messagère de la spiritualité du Carmel.