Peut-être devrais-je prendre exemple sur le Pape François qui présente positivement tout ce qu’il a vécu, non par aveuglement, mais par souci de donner un message d’espérance ? N’étant pas tenue à la réserve diplomatique du Pape, puis-je oser quelques remarques sur des points moins positifs pour espérer une avancée ? Voici quelques impressions qui ne relatent pas la richesse de toutes les rencontres qui ont lieu, en particulier à Iaşi avec les malades, les familles ou encore à Blaj avec les roms.
La présence du gouvernement et en particulier du président Klaus Iohannis, luthérien, et de sa femme Carmen, catholique, a été très forte. Ils ont été présents tant à l’aéroport de l’arrivée à Bucarest qu’à celui du départ à Sibiu, mais aussi, outre la réception officielle au palais présidentiel Cotroceni, à la rencontre avec le patriarche Daniel à la Cathédrale nationale, à la messe de la cathédrale catholique de Bucarest, à la Divine Liturgie de Blaj. Le premier ministre, Viorica Dăncilă, avec de nombreux autres ministres, a été présente samedi tant à Şumuleu qu’à Iaşi.
La télévision roumaine a couvert tout le pèlerinage du Pape et a transmis d’autres films sur lui.
La présence de nombreux roumains sur le parcours du pape pour l’acclamer a été remarquable et il n’y a pas eu de manifestations contre lui, comme on pouvait le craindre après celle du 25 mai à Bucarest, qui a réuni une cinquantaine de moines fanatiques avec une ridicule diatribe de l’ancien maire de Cluj.
La participation du rabbin Shaffer, ainsi que celle du mufti, tant à la réception de Cotroceni qu’à la cathédrale nationale, qu’à la Liturgie de Blaj, méritent d’être soulignées. L’évêque luthérien de Sibiu Cristoph Klein était présent à l’aéroport de Sibiu au moment du départ du Pape. De même, à chaque rassemblement, était notable la présence d’évêques catholiques des deux rites.
Le pape François, âgé de 82 ans, a supporté le programme intense de ces trois jours d’une manière extraordinaire, qui montre combien il est porté par l’Esprit pour être messager de la Bonne nouvelle dans le pessimise ambiant.
Rencontre avec l’Église orthodoxe roumaine
La courte rencontre
personnelle entre le Pape et le Patriarche Daniel a-t-elle pu aborder le
dialogue épineux de la relation entre l’Église orthodoxe et l’Église
gréco-catholique? Cf. https://romania.europalibera.org/a/de-ce-l-a-l%C4%83sat-patriarhul-daniel-pe-papa-francisc-cu-m%C3%A2na-%C3%AEntins%C4%83/29974932.html
La cérémonie à
la cathédrale nationale essayait de concilier les revendications d’orthodoxes
fanatiques et la nécessité de répondre à la générosité de l’Église catholique
envers la diaspora roumaine. Si à l’aéroport et à la cathédrale catholique de
Bucarest, à Iaşi, un évêque orthodoxe était présent, aucun n’est venu ni à
Şumuleu, ni à Blaj, ni à Sibiu.
La médaille
dédiée à la visite du pape représente les quatre sanctuaires où il a été
présent (Bucarest, Iaşi, Şumuleu et Blaj) ; ils sont nommés dans le site
officiel de l’Église orthodoxe roumaine tous les quatre comme étant romano-catholiques !
Dans la
conférence de presse donnée dans l’avion de retour, au journaliste qui a
dit : Catholiques et orthodoxes ont prié le Notre Père dans la
cathédrale orthodoxe, mais pas en même temps. Comment évoluer vers plus
d’unité ? il répond avec un sourire :
Je vais te faire une confidence : je ne suis pas resté en silence. J’ai prié le Notre Père en italien. Toi aussi ? C’est bien ! J’ai vu pendant la prière du Notre Père, la plupart des gens, que ce soit en roumain ou en latin, priaient. Les gens vont au-delà de nous, les chefs. Nous, les chefs, nous devons assurer des équilibres diplomatiques pour s’assurer que nous allons ensemble. Il y a des habitudes, des règles diplomatiques qu’il est bon de protéger pour que les choses ne s’abîment pas. Mais le peuple prie ensemble.
Je connais la
situation difficile à laquelle l’Orthodoxie roumaine est confrontée de la part
d’intégristes, recevant moi-même des messages anonymes par SMS ou sur Facebook
voulant me démontrer que le pape est l’Antéchrist et que le patriarche Daniel
est hérétique etc. Mes frères orthodoxes savent combien je les aime, aussi mes
remarques veulent simplement exprimer ma souffrance devant la situation
actuelle si différente de celle d’il y a quinze ans, sans juger ce qui se passe
aujourd’hui.
Pour un bon
compte-rendu orthodoxe, cf. http://ecum.ro/prima-zi-a-intalnirii-papei-francisc-cu-romania-aspecte-ecumenice-ale-unei-vizite-aparent-ne-ecumenice/
.
Alors que ce pèlerinage à Şumuleu était l’un des points le plus critiqué, ce fut un merveilleux appel à « marcher ensemble ». Les langues hongroise, roumaine, allemande, latine, se sont harmonisées. La demande de ne pas agiter de drapeaux ou de banderoles pendant la Liturgie a permis d’intérioriser la prière au-delà de toute revendication nationaliste. La statue de la Vierge de Şumuleu, à laquelle le Pape a offert une rose d’or, a véritablement béni ce rassemblement.
La force symbolique de cette Liturgie est indicible pour l’Église gréco-catholique qui est sortie des catacombes il y a seulement trente ans et qui prie depuis tant d’années pour la béatification de ses sept évêques martyrs. Si quelques détails peu byzantins de la Liturgie peuvent être regrettés, les paroles du Saint-Père restent une précieuse ligne de conduite :
Ces pasteurs, martyrs de la foi, ont recueilli et laissé au peuple roumain un précieux héritage que nous pouvons synthétiser en deux mots : liberté et miséricorde.
En pensant à la liberté, je ne peux pas ne pas observer que nous célébrons cette liturgie divine sur le ‘‘Champ de la Liberté’’. Ce lieu significatif rappelle l’unité de votre peuple qui s’est réalisée dans la diversité des expressions religieuses : cela constitue un patrimoine spirituel qui enrichit et caractérise la culture et l’identité nationale roumaines. Les nouveaux Bienheureux ont souffert et sacrifié leur vie, en s’opposant à un système idéologique totalitaire et coercitif en ce qui concerne les droits fondamentaux de la personne humaine. Dans cette triste période, la vie de la communauté catholique était soumise à une rude épreuve par le régime dictatorial et athée : tous les évêques, et beaucoup de fidèles, de l’Église gréco-catholique et de l’Église catholique de rite latin ont été persécutés et emprisonnés.
L’autre aspect de l’héritage spirituel des nouveaux Bienheureux, est la miséricorde. Leur persévérance dans la profession de fidélité au Christ allait de pair avec la disposition au martyre sans aucune parole de haine envers leurs persécuteurs, pour lesquels ils ont eu une réelle douceur. Ce qu’a déclaré durant son emprisonnement l’évêque Iuliu Hossu est éloquent : « Dieu nous a envoyés dans ces ténèbres de la souffrance pour accorder le pardon et prier pour la conversion de tous ». Ces paroles sont le symbole et la synthèse de l’attitude par laquelle ces Bienheureux, dans la période de l’épreuve, ont soutenu leur peuple en continuant à professer la foi sans faille et sans réserve. Cette attitude de miséricorde envers les bourreaux est un message prophétique, car il se présente aujourd’hui comme une invitation pour tous à vaincre la rancœur par la charité et le pardon, en vivant avec cohérence et courage la foi chrétienne.
Le pèlerinage de Stânceni
Pour participer ensemble à la Liturgie de Blaj, le skite a pu former un groupe oecuménique : romano et gréco-catholiques, orthodoxes majoritairement - y compris des professeurs de religion, mais nos amis prêtres, moines et moniales orthodoxes n’ont pas reçu la bénédiction pour venir avec nous.
Au retour, le groupe a été reçu par Vasile Dub, président de la communauté juive de Târgu Mureş qui a présenté, dans la synagogue et dans le musée, l’histoire de sa communauté et a répondu, avec beaucoup d’humour, aux nombreuses questions du groupe.
Un magnifique arc-en-ciel a illuminé le ciel lors du départ du Pape, non seulement visible à Sibiu, mais aussi de notre microbus en route vers Stânceni. Marchons ensemble avec espérance !
Mèrè Éliane, Schitul ”Sf. Cruce” Stânceni
&&&
Poate ar trebui să iau exemplul Sfântului Părinte Papa Francisc, care prezintă de o manieră pozitivă tot ce a trăit în timpul vizitei sale în România, nu pentru că nu ar observa, ci din grija de a da un mesaj de speranță. Nefiind însă supusă constrângerilor diplomatice ale Papei, aș putea oare îndrăzni câteva remarci și asupra punctelor mai puțin pozitive în speranța unei înaintări? Iată câteva impresii care nu se opresc doar asupra bogăției întâlnirilor care au avut loc, în mod deosebit la Iași cu bolnavii, cu familiile sau la Blaj cu comunitatea romilor.
Prezența oficialităților statului și în particular a președintelui Klaus Iohannis, luteran și a soției sale, Carmen, catolică, a fost de mare impact. Ei au fost prezenți atât la aeroport la sosirea Sfântului Părinte la București, cât și la plecarea acestuia de la Sibiu, dar de asemenea, dincolo de recepția oficială de la palatal prezidențial Cotroceni, la întâlnirea cu Patriarhul Daniel la catedrala ortodoxă, la Sf. Liturghie de la catedrala catolică din București, la Sf. Liturghie de la Blaj. Primul ministru, doamna Viorica Dăncilă, a fost prezentă și sâmbătă, atât la Șumuleu Ciuc, cât și la Iași.
Televiziunea Română a acoperit întreg pelerinajul Sf. Părinte și a transmis o serie de documentare despre acesta.
Prezența a numeroși români pe traseul parcurs de Papa pentru a-l aclama a fost remarcabilă și nu au existat manifestații împotriva acestuia, cum s-ar fi putut teme după cea din 25 mai de la București care a reunit în jur de 50 de călugări fanatici cu o ridicolă diatribă a fostului primar al Clujului.
Participarea rabinului Rafael Shaffer și a muftiului Iusuf Murat la recepția de la Cotroceni, la catedrala ortodoxă, dar și la Liturghia de la Blaj merită să fie apreciată.
Papa Francisc, la cei 82 de ani ai săi, a suportat programul intens al acestor trei zile într-o manieră extraordinară, fapt care demonstrează cât de mult este susținut de Spiritul Sfânt în calitatea de mesager al Evangheliei în condițiile pesimismului ambiant.
Întâlnirea cu Biserica Ortodoxă RomânăScurta întâlnire personală între Papă și Patriarhul Daniel a reușit ea să atingă dialogul spinos dintre Biserica ortodoxă și Biserica greco-catolică ? (Cf. https://romania.europalibera.org/a/de-ce-l-a-l%C4%83sat-patriarhul-daniel-pe-papa-francisc-cu-m%C3%A2na-%C3%AEntins%C4%83/29974932.html )
Ceremonia
de la catedrala ortodoxă a încercat să concilieze revendicările ortodocșilor
fanatici și necesitatea de a răspunde generozității Bisericii catolice manifestată față de
diaspora Română. Dacă la aeroport, la catedrala Catolică din București și la
Iași, un episcop orthodox a fost present, niciunul nu a venit nici la Șumuleu,
nici la Blaj, nici la Sibiu.
Medalia dedicată vizitei papei reprezintă cele patru
sanctuare unde a fost prezent (București, Iași, Șumuleu și Blaj) ; ele
sunt prezentate pe site-ul oficial al Bisericii ortodoxe române ca fiind
romano-catolice ! (Cf. https://basilica.ro/emisiuni-numismatice-bnr-dedicate-vizitei-papei-francisc/ )
La conferința de presă
din avionul de întoacere, întrebăriiunui journalist: Catolici și ortodocși s-au rugat Tatăl nostru în catedrala ortodoxă,
dar nu în același timp. Cum se poate înainta spre mai multă unitate? Papa
răspunde:
Am să-ți fac o mărturisire: eu nu am stat în tăcere. M-am rugat Tatăl nostru în italiană. Dar tu? Foarte bine! Am văzut în timpul rugăciunii, majoritatea oamenilor, în română sau în latină, rugându-se. Oamenii merg mai departe de noi, conducătorii. Noi, responsabilii, trebuie să asigurăm echilibrele diplomatice pentru a ne asigura că mergem împreună. Există obiceiuri, reguli diplomatice pe care trebuie să le protejăm pentru ca lucrurile să nu se prăbușească. Dar poporul se roagă împreună.
Cunosc situația
dificilă cu care se confruntă ortodoxia română
din partea integriștilor, eu însumi primind mesaje anonime prin SMS sau Facebook
încercând să-mi demonstreze că Papa este antichrist și că patriarhul Daniel este
eretic etc. Frații mei ortodocși știu cât de mult îi iubesc, așa încât
remarcille mele încearcă doar să exprime suferința ce o simt în fața situație
actuale atât de diferite de cea de acum cincisprezece ani, fără a judeca
neapărat ceea ce se întâmplă azi,
Pentru un corect punct
de vedere ortodox, cf. http://ecum.ro/prima-zi-a-intalnirii-papei-francisc-cu-romania-aspecte-ecumenice-ale-unei-vizite-aparent-ne-ecumenice/
Mesa de la Şumuleu
Dacă pelerinajul de la Șumuleu părea unul dintre mementele critice, a fost până la urmă un minunat appel la a ”merge împreună”. Limbile maghiară, română, germană s-au armonizat. Cererea de a nu agita drapele sau banderole în timpul Liturghiei a permis interiorizarea rugăciunii, dincolo de orice revendicare naționalistă. Statuia Fecioarei de la Șumuleu, căreia Papa i-a oferit un trandafir de aur a binecuvântat într-adevăr această întâlnire.
Sfânta Liturghie de la Blaj
Forța simbolică a acestei Liturghii este evidentă pentru Biserica greco-catolică ieșită din catacombe abia acum treizeci de ani și care se roagă de mult timp pentru beatificarea celor șapte episcopi martiri. Dacă unele detalii mai puțin bizantine din Liturghie sunt regretabile, cuvintele Sfântului Părinte rămân o prețioasă linie de conduită :
Acești Păstori, martiri ai credinței, au recâștigat și au lăsat poporului român o prețioasă moștenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate și milostivire.
Gândindu-mă la libertate, nu pot să nu remarc faptul că celebrăm această Dumnezeiască Liturghie pe „Câmpia libertății”. Acest loc semnificativ evocă unirea Poporului dumneavoastră care s-a realizat în diversitatea exprimărilor religioase: acest lucru constituie un patrimoniu spiritual care îmbogățește și caracterizează cultura și identitatea națională română. Noii Fericiți au suferit și și-au sacrificat viața, opunându-se unui sistem ideologic tiran și coercitiv în ceea ce privește drepturile fundamentale ale persoanei umane. În acea perioadă de tristă amintire, viața comunității catolice era pusă la grea încercare de regimul dictatorial și ateu: toți Episcopii și mulți credincioși ai Bisericii Greco-Catolice și ai Bisericii Catolice de Rit Latin au fost prigoniți și condamnați la închisoare.
Un alt aspect la moștenirii spirituale a noilor Fericiți este milostivirea. Tenacitatea în a profesa fidelitatea la Cristos era însoțită în ei de o dispoziție la martiriu fără cuvinte de ură pentru prigonitori, față de care au demonstrat o blândețe considerabilă. Este grăitor ceea ce a declarat în timpul închisorii Episcopul Iuliu Hossu: „Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinței pentru ca să dăruim iertarea și a ne ruga pentru convertirea tuturor”. Aceste cuvinte sunt simbolul și sinteza atitudinii cu care acești Fericiți în perioada de încercare au sprijinit poporul lor în a continua să mărturisească credința, fără să cedeze și fără să se răzbune. Această atitudine de milostivire față de torționari este un mesaj profetic, deoarece se prezintă astăzi ca o invitație făcută tuturor să învingem ranchiuna prin caritate și iertare, trăind în mod coerent și curajos credința creștină.
Pentru a participa împreună la Liturghia de la Blaj, schitul a reușit să organizeze un grup ecumenic: romano și greco-catolici, ortodocși (majoritatea), inclusiv profesori de religie, chiar dacă prietenii noștri preoți, monahi și monahii nu au primit binecuvântarea de a ni se alătura.
La întoarcere grupul a fost primit de dl Vasile Dub, președintele comunității evreiești din Târgu Mureş, care a prezentat în sinagogă și în muzeul acesteia, istoria comunității sale și a răspuns, cu mult umor, numeroaselor întrebări.
La întoarcere grupul a fost primit de dl Vasile Dub, președintele comunității evreiești din Târgu Mureş, care a prezentat în sinagogă și în muzeul acesteia, istoria comunității sale și a răspuns, cu mult umor, numeroaselor întrebări.
Un superb curcubeu a iluminat cerul la plecarea Papei, vizibil nu doar la Sibiu, dar și din microbuzul nostru în drumul de întoarcere. Să mergem împreună cu speranță!
Maica Éliane, Schitul ”Sf. Cruce” Stânceni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu