Omagiu părintelui arhimandrit Cornel Dîrle / Hommage au Père Archimandrite Cornel Dîrle

Omagiu părintelui arhimandrit Cornel Dîrle

Duminică, 28 iunie 2020

În această duminică de 28 iunie, natura s-a unit cu douăzeci de prieteni veniți pentru a-i spune La revedere! capelanului schitului. După atâtea zile ploioase, soarele a inundat cu lumina și cu căldura sa curtea înverzită a schitului. Datorită deschiderii frontierelor României, pentru francezi, la 22 iunie, oblata noastră de la Cambrai a putut veni, la timp, pentru a tunde coroana de peluze care înconjoară biserica. S-au deschis și florile de amarillys. Salcâmii, sub suflul unei adieri ușoare, au răspândit o ploaie de petale albe. Iasomiile au înmiresmat întreaga curte. Mai multe maestre în arta culinară au oferit sandwich-uri prezentate artistic precum și prăjituri delicioase, într-un moment convivial, încercându-se respectarea restricțiilor sanitare.

În ziua de 6 august 2006, trăiam, cu toții, bucuria de a-l primi, oficial, pe Părintele Cornel, în slujirea de capelan al schitului, care, până la acea dată, timp de trei ani nu a ezitat să vină odată pe lună, de la Oradea, unde îl rețineu responsabilități importante. Încă din data de 7 ianuarie 2006, cu ocazia celei de-a zecea aniversări a hirotonirii sale sacerdotale, Părintele Cornel a intrat în Fraternitatea Sfântul Ilie.  P.S. Virgil, episcopul său, l-a oferit, în acest fel, schitului, pe cel pe care el l-a ridicat la rangul de arhimandrit, la 30 ianuarie 2011.

Astăzi îi mulțumim lui Dumnezeu pentru cei paisprezece ani în care sfinția sa s-a cheltuit pe sine fără să precupețească nimic, atât pentru slujirea liturgică, cât și pentru viața materială și intelectuală a schitului. Cu mâinile sale a tăiat sălciile și brazii de pe terenul schitului, a crăpat lemnele pentru încălzirea schitului, cu mâinile sale a cosit iarba, a săpat grădina, a făcut, cu multă discreție, multiple reparații etc.

Câte texte, câte cărți a tradus din limba franceză în limba română? Câte recenzii editate în revista Mikhtav a semnat?

Cine știe că Părintele Cornel și-a asumat sarcina de a face prescurile pentru Liturghie, să întrețină lenjeria pentru altar, să se îngrijească de candele, sosind la biserică, dimineața, încă de la ora 5,30?

Gata oricând să fie la dispoziție, la orice oră, să poarte în rugăciune, în tăcere, intențiile care îi erau încredințate.

Astăzi suntem triști să îl vedem îndepărtându-se, dar sperăm că va putea continua să vină oricât de des îi va fi posibil. Inima noastră este cu supra-plin de recunoștință pentru cei paisprezece ani. Vom continua să contăm pe mijlocirea sa pentru ca sanctuarul arhiepiscopal major Sfânta Cruce să rămână un focar de iubire, în care arde dorința vie a Unității creștinilor, pentru ca lumea să creadă.

Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat (Iov, 1,21).

&&&

Hommage au Père Archimandrite Cornel Dîrle

Dimanche 28 juin 2020

En ce dimanche 28 juin, la nature s’est unie à une vingtaine d’amis venus pour un au-revoir à l’aumônier du skite. Après tant de journées pluvieuses, le soleil inondait de sa lumière et de sa chaleur la cour verdoyante. Grâce à l’ouverture des frontières de la Roumanie pour les français le 22 juin, notre oblate de Cambrai a pu venir à temps pour tondre l’écrin des pelouses qui entourent l’église. Les fleurs de l’amaryllis se sont écloses. Les acacias, sous le souffle d’une légère brise ont répandu une pluie de pétales blancs. Les seringuas ont embaumé toute la cour. Plusieurs cordons-bleus ont offert toasts artistement présentés et délicieux gâteaux, pour un moment convivial, tout en essayant de respecter les consignes sanitaires.

Le 6 août 2006, nous étions dans la joie d’accueillir officiellement Père Cornel comme aumônier du skite, qui déjà depuis trois ans n’hésitait pas à venir une fois par mois d’Oradea où des charges importantes le retenaient. Dès le 7 janvier 2006, pour le dixième anniversaire de son ordination sacerdotale, Père Cornel est entré dans la fraternité Saint-Élie. Mgr Virgil, son évêque, offrait ainsi au skite celui qu’il a élevé au rang d’archimandrite le 30 janvier 2011.

Aujourd’hui nous rendons grâces à Dieu pour ces quatorze années où il s’est dépensé sans compter tant pour le service liturgique, que pour la vie matérielle et intellectuelle du skite. C’est par ses mains que les saules et les sapins de notre terrain ont été tronçonnés, fendus pour pouvoir chauffer le skite, que l’herbe a été fauchée, le jardin bêché, de multiples réparations effectuées discrètement etc.

Combien de textes, de livres ont-ils été traduits du français en roumain ? Combien de recensions éditées dans Mikhtav a-t-il signées ?

Qui sait que c’est Père Cornel qui s’est chargé de faire les prosphores de la Liturgie, d’entretenir les linges d’autel, de prendre soin des lampes, en arrivant dès 5 h 30 le matin à l’église ?

Toujours prêt à rendre service, à n’importe quelle heure, à porter en silence dans la prière les intentions qui lui étaient confiées.

Aujourd’hui nous sommes tristes de le voir s’éloigner, mais nous espérons qu’il pourra continuer à venir aussi souvent que cela lui sera possible. Notre cœur déborde de reconnaissance pour ces quatorze années. Nous continuons de compter sur son intercession pour que le sanctuaire archiépiscopal majeur de la Sainte Croix demeure un foyer d’amour où brûle la passion de l’Unité des chrétiens pour que le monde croie.

Le Seigneur a donné, le Seigneur a repris, béni soit le nom du Seigneur (Job 1,21).