Centenarul naşterii Cardinalului Alexandru Todea şi cea de-a zecea aniversare de la moartea sa au fost onorate la schitul carmelitan de la Stânceni printr-un colocviu internaţional asupra dificilului subiect despre Bisericile greco-catolice şi unitatea Bisericilor, cu participarea reunită a unor romano-catolici, greco-catolici şi ortodocşi, veniţi din diferite ţări ale Europei.
Această reflecţie răspunde dorinţei PSS Vasile Hossu, episcop de Oradea (+ 1997): „Această ruptură între cele două creştinităţi apostolice trece prin inima noastră. Această suferinţă a Trupului lui Hristos, aparent divizat, este motivul nostru de a fi. Noi suntem martori ai scandalului sfâşierii cămaşii fără cusătură a lui Hristos. Dar noi avem încredere că Răstignirea Sa este rodnică. Existenţa noastră vrea să fie opera unităţii şi reconcilierii. Viitorul va arăta că pot exista profeţii în poziţia noastră inconfortabilă. Mi se pare că nu poate exista o altă cale pentru Biserica lui Hristos decât aceea a unei dinamici a comuniunii în adevar şi caritate. Misiunea noastră este de a pregăti ziua binecuvântată a marii reuniri, care nu va fi o supunere la Scaunul lui Petru, ci o îmbrăţişare reciprocă în credinţă şi caritate. Iată de ce noi dorim să participăm la dialogul ecumenic cu Bisericile ortodoxe. Noi suntem fraţi în credinţă. Iată de ce trebuie să descoperim patrimoniul oriental din ce în ce mai mult, astfel încât să recâştigăm credibilitea şi să devenim martori vii ai unităţii” (1). Acest ultim punct a fost subliniat în timpul comunicării ortodoxe de la acest colocviu care a fost prezidat de către succesorul PS Hossu, PS Virgil Bercea, nepot al Cardinalului Todea.
ÎPSS Serafim Joantă ne-a amintit să fim fideli martirilor noştri care aparţin patrimoniului comun celor două Biserici, ortodoxă şi catolică. Nu este întâmplător faptul că acest colocviu a avut loc într-un Carmel, întrucât martirajul alb, cel al vieţii consacrate în întregime lui Dumnezeu, este de asemenea un punct comun între cele două Biserici ale noastre.
Glasurile venite din Ucraina şi din Ungaria confirmă faptul că Bisericile greco-catolice din aceste ţări doresc să colaboreze în mod activ la unitatea Bisericilor.
Mărturiile celor care l-au cunoscut îndeaproape pe cardinalul Todea – un nepot, un nunţiu, secretara sa fidelă, unul din preoţii săi, hirotonit în clandestinitate, un medic, un vecin din Reghin – converg în a vedea în Cardinalul Todea un adevărat „martor al Celui Nevăzut”.
Convingerile exprimate cu curaj de către Mons. François Garnier, arhiepiscop de Cambrai, nu sunt nişte concluzii, ci nişte chemări la convertire personală fără de care nu poate exista un adevărat ecumenism.
Dacă necesitatea dialogului şi a apropierii între Biserici se face insistentă în faţa pericolelor lumii moderne, aşa cum a subliniat-o Ciprian Ghişa, e bine de amintit mesajul călugărului copt Matta El-Maskîne: tendinţa de a se coaliza pentru a face faţă factorilor contrari nu este unitatea după cum o doreşte Dumnezeu, care decurge din unirea omului cu Dumnezeu (2).
Ascultarea, respectul reciproc într-o mare iubire, au făcut din acest colocviu susţinut de rugăciunea multora, un timp bogat în haruri.
Viu eşti Doamne, Dumnezeul lui Israel, în faţa Căruia stau!
(2) Matta El-Maskîne, Prière, Esprit Saint et Unité chrétienne, SO 48, Bellefontaine, 1990, p. 191-205.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu